logo

Bacsisul si tocmeala European style in Asia

Am stiut ca europenii sunt cei mai zgarciti oameni inca de cand lucram in hotelul din State. Niciodata nu lasau bani in camera pentru housekeeping. Mai apoi i-am regasit prin toate calatoriile si chiar daca sunt dispusi sa plateasca preturi ridicole pentru diverse servicii, nu e in cultura lor sa lase bacsis. Americanii te pot face sa te simti prost atunci cand iei masa cu ei si tu nu vrei decat sa rotunjesti suma. Sunt dispute la tot pasul pe tema asta, fie ca esti in Thailanda, ori Laos, cultura bacsisului e una diferita.

Suedezi, belgian, austrieci, nemti, mai toti se socotesc de maruntisi atunci cand trebuie sa plateasca. Se straduiesc sa ajunga cat mai aproape de suma de pe nota, sau, iau tot restul atunci cand il primesc.

Nu o sa intru in polemica asta, voi trece in schimb la alta, cea a tocmelilor. Tot europenii sunt cei civilizati, obisnuiti cu preturi fixe, etichete, branduri si mai cunosc si tehnici de marketing.

Atunci cand merg in Turcia, tari arabe sau in Asia, unii uita cat sunt de civilizati si intra in jocul noii culturi pe care o experimenteaza si incep sa se targuiasca. Asa se face, si localnicilor le place, de aia si incep cu preturi ridicole, dar una e sa ajungi la un pret corect, si alta e sa iti bati joc.

Cum sa vii din vest, din cele mai civilizate tari, cu salarii bune si sa te tocmesti cu niste oameni care nu isi permit veci sa dea 5 Euro pe o cafea?

Am vazut nemti ori nordici prin Maroc si peste tot prin Asia devenind mai tigani decat natiile astea de lumea a treia cum le place lor sa le numeasca.

In port, in Gili Trawangan, asist la un episod dureros. E o insula atat de mica incat o poti parcurge pe jos, plina de contraste, cu un aer deosebit de rural in interior si fabulos de boem si stralucitor pe plaja.

Inca nu m-am obisnuit cu modul intruziv al balinezilor de a vinde obiecte peste tot. Stau sa compar daca ma deranjau mai tare marocanii in Marrakech sau indonezienii. In Maroc de obicei te duci in pietele lor si te astepti sa fi ofertat, in Bali in schimb oriunde mergi, ca te plimbi pe strada, plaja, ori astepti o barca, vin ei la tine cu absolut orice.

Un tip se plimba cu boxe de vanzare si una dintre piesele care urlau era de la Inna, culmea. Nu avea doritori, insa a repetat plimbarea printre cei plictisiti sa astepte ferry-ul pana a dat de doua fete, nemtoaice care au vrut sa cumpere o boxa. Ele sunt actritele principale care m-au enervat atat de tare incat stau si scriu despre toate amintirile neplacute legate de europeni zgarciti 🙂

Pretul boxei incepea de la 200k IDR, care e aproape 60 de lei. Multisor, recunosc. Dar au ajuns la jumate, pentru o singura bucata, nu vroiau sa ia doua bucati. Nu le convenea nici cum pretul de 100K IDR = 28,9 lei, vroiau sa o cumpere cu 90K IDR, adica cu 2,8 lei mai ieftin.

In astfel de momente cumva e nostim sa vezi ca ajunge un alb sa fie mai bun decat un localnic la tocmeala. Dar, una e sa te joci si alta e sa iti bati joc. Nu aveau nici cum suma de 90k, iar omul nu avea cei 2.8 lei rest, le-a aratat portmoneul care continea 2 bancnote de 100k si 2 bancnote de 2000 IDR, care inseama 0,6 bani. Asadar, se puteau intalni la mijloc, la 96k.

Da, in continuare vobesc despre maruntis, despre banuti primiti rest. Fetele preferau sa renunte la boxa, decat sa primeasca cu 1,8 lei mai putin.

Sa va pictez un pic imaginea lor – undeva pe la 20 si ceva de ani, probabil in pauza lor de redescoperire, inainte sa mearga la scoala, sau dupa cativa ani de scoala cand inca nu stiu ce vor sa faca in viata. Extrem de bine imbracate, cu rucsaci de firma, speciali pentru outdoor, Iphone, si cine stie ce MacBook prin geanta. Acasa, cu siguranta prefera sa mearga la o cafenea, decat sa isi frece nessul acasa.

L-au pus pe om sa mearga sa schimbe bancnota pentru a le da rest. Mai mult, n-au vrut sa-i lase bancnota,pana omul n-a lasat ghiozdanul cu toata marfa lui, sa nu care cumva sa fuga cu banii, .

Dupa ce a plecat, fetele extrem de multumite de afacere si-au indesat boxa in geanta si au inceput sa rada si sa scrolleze pe Instagram.

Alte povesti ar fi despre masajele care costa putin pe aici, si care nu au preturi rotunde, ci sunt cu 6 lei, ori 4 lei mai ieftine de la un butic la altul. Normal ca doamnele si domnii care si-au permis bilete de avion de peste 1000 de Euro asteapta sa isi ia restul inapoi…

In rest…frumos asa pe insula ceea. Iti poti face astfel de poze. 🙂



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.